Câinele este descendent al lupului, mamifer carnivor ce iși devorează prada împreună cu oase. Nu există câine care să refuze un ciolan, este un obicei întipărit genetic și, indiferent de polemicile dintre posesorii de animale cu referire la restricțiile alimentare, osul rămâne desertul lor preferat.
Ce beneficii aduc oasele în alimentația câinelui?
Oasele și măduva lor reprezintă un rezervor de minerale,enzime și alte componente care mențin sănătatea sistemului osos și articular. Din acest punct de vedere, unul dintre cele mai importante aspecte il reprezintă conținutul acestora în calciu, mineral ce asigură rezistența țesutului osos și a dinților, menține sănătatea gingiilor, dar și scade nivelul colesterolului și ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare.
O altă substanță importantă pe care o oferă oasele este colagenul. Colagenul este o substanță care intră în componența țesutului conjunctiv, în piele, ligamente și articulații. În organism, secreția colagenului scade odată cu vârsta, la oameni acest lucru este evident prin apariția ridurilor și a problemelor osteoarticulare. La câini, care din păcate nu sunt atât de longevivi ca noi oamenii, scăderea colagenului contribuie la apariția problemelor articulare.
Un alt efect pozitiv al introducerii oaselor în hrana câinilor îl reprezintă menținerea sănătății dinților, rosul realizând detartrajul mecanic al acestora, dar și un mijloc de a reduce plictiseala, evitând astfel roaderea sau distrugerea unor obiecte importante din locuință (mobilier, încălțăminte etc.)
Regulile consumului de oase
Atunci când oferim oase câinilor trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:
- vârsta minimă recomandată de veterinari pentru debutul consumului de oase se situează în general la 6 luni, după schimbarea completă a dentiției puilor: dispariția completă a dinților de lapte și apariția dentiției definitive.
- dimensiunea oaselor să fie adaptată dimensiunii animalelor. De exemplu, oasele de dimensiuni mici oferite câinilor de talii mari pot provoca accidente grave, aceștia le vor înfuleca, nu le vor mesteca corespunzator, astfel existând riscul obstrucțiilor sau a perforării esofagului și stomacului, fracturilor de dinți sau de mandibula.
- oasele nu vor înlocui o masă, acestea se vor oferi ca recompensă sau gustare între mese, când animalul nu este înfometat. Dacă animalul este flămând, va înfuleca oasele sau va mânca o cantitate prea mare, putând apârea constipația, obstrucțiile sau hemoragiile intestinale. Firicelele mici de sânge prezente în scaun ne pot informa de prezența constipației și în general, nu reprezintă urme ale perforării organelor interne.
- culoarea normală a scaunului este mai deschisă în urma consumului de oase, de aceea acest aspect nu sugerează o problemă digestivă
- atunci când oferim oase, câinii trebuie supravegheați, urmărind să educăm obiceiul lor de a mânca prea repede, sau să nu se înece.
Atât oasele preparate (de obicei fierte), cât și cele crude, pot reprezenta un pericol pentru sănătatea animalelor noastre dacă nu ținem cont de regulile prezentate mai sus. Prin fierbere, oasele devin mai casante, formându-se așchii de os și riscul unor accidente devine mult mai mare, în plus, în urma procesului termic se denaturează și o parte din nutrienți.
Cu toate acestea, nu putem nega beneficiile nutriționale ale oaselor, le putem da atât fierte sau la grătar, cât și crude, însa, un aspect important de care trebuie să ținem cont este cantitatea și proveniența acestora.
Trebuie să precizăm că există anumiți indivizi care nu tolerează oasele și atunci acestea trebuie excluse complet din meniul lor. În același timp, alături de rosul oaselor, bolul cu apă proaspătă trebuie să fie întotdeauna în preajmă.
Oase permise și oase interzise în alimentația câinilor
De ce trebuie să evităm oasele de pui (pasăre) și de pește?
Care sunt riscurile la care supunem animalul încălcând această regulă?
Oasele de pui, fiind lipsite de măduvă ( oasele lungi), formează așchii cu ușurință, iar riscul apariției unor accidente devine însemnat. Pot apărea leziuni la nivelul cavității bucale, cât și la nivelul întregului tract digestiv, acesta fiind și motivul pentru care nu sunt indicate în alimentația câinilor.
Le putem oferi câinilor oase mari de vită, miel și porc, dar niciodată de pasăre sau de pește.
Oasele de miel, vită sau porc reprezintă o sursă importantă de nutrienți benefici care ar trebui să facă parte din alimentația câinilor, însa oferirea acestora se va face sub supravegherea noastră și ținând cont de particularitățile individuale ale fiecărui animal.
Rosul oaselor, bucuria fiecărui cățel
Rosul este un obicei nativ al câinilor, fie că oferiți ca hrană principală hrana umedă Grain Free sau hrana uscată Sensitive Miel & Orez câinilor dumneavoastră, o recompensă sub forma unui os va bucura tot timpul un cățel atâta timp cât vor fi respectate toate condițiile hrănirii cu oase.